The Revolution revisited (part IV)

Cele 21 de crime ale comunismului

19 Decembrie 2006
Anca Simina
Evenimentul Zilei

Raportul Comisiei "Tismaneanu" inventariaza principalele actiuni criminale savarsite in cei 45 de ani de dictatura rosie.

Dictatura comunista din Romania anilor 1945-1989 s-a facut vinovata de crime imprescriptibile impotriva umanitatii, concluzioneaza Raportul final al Comisiei „Tismaneanu”.

Studierea a mii de documente de arhiva, a literaturii analitice, dar si a marturiilor celor implicati in evenimente justifica, sustin membrii comisiei prezidentiale in finalul raportului lor, condamnarea regimului „ilegitim si criminal”, „un sistem totalitar de la infiintare si pana la prabusire, bazat pe incalcarea constanta a drepturilor omului”.

Raportul, asumat de toti membrii si de expertii comisiei, certifica ideea continuitatii intre era Dej si era Ceausescu. „Toate institutiile statului totalitar au fost create in timpul epocii Dej. Nicolae Ceausescu si grupul de aparatcici care l-a sustinut le-au perfectionat si le-au dus la cele mai dezastruoase consecinte”, se arata in concluzii. Din acest motiv, nomenclaturistii ambelor perioade impart responsabilitatea actiunilor lor cu sefii spionajului si ai Securitatii, cu stalpii aparatului ideologic, chiar cu promotorii cultului personalitatii lui Nicolae si a Elenei Ceausescu.

Sintagme cunoscute inainte de 1989 primesc in raport definitii reale. Departe de a mai reprezenta un ideal, „societatea socialista multilateral dezvoltata” devine doar „numele unui sistem politic si economic inghetat, dominat de un lider faraonic si de anturajul sau imediat”.

Criticat de o parte dintre liderii politici de astazi, raportul ofera ca argumente ale indelung amanatei condamnari a comunismului in Romania principalele actiuni criminale atribuite fostului regim:

1. Abandonarea intereselor nationale prin servilism in relatiile cu URSS dupa 1945;

2. Anihilarea statului de drept si a pluralismului prin inscenari si fraude, mai ales dupa furtul alegerilor in noiembrie 1946;

3. Distrugerea partidelor politice, prin arestarea liderilor si a militantilor;

4. Impunerea unui regim dictatorial total infeudat Moscovei si ostil valorilor politice si culturale nationale, lichidarea sindicatelor libere, distrugerea social-democratiei ca miscare politica opusa bolsevismului PCR;

5. Sovietizarea totala, prin forta, a Romaniei, mai ales in perioda 1948-1956, si impunerea unui sistem politic despotic, condus de o casta profitoare (nomenclatura), strans unita in jurul liderului suprem;

6. Politica de exterminism social (lichidarea fizica, prin asasinat, deportare, intemnitare, munca fortata, a unor categorii sociale - burghezie, mosierime, tarani, intelectuali, studenti) ghidata de preceptul luptei de clasa a facut intre 500.000 si doua milioane de victime;
7. Persecutia minoritatilor etnice, religioase, culturale ori de orientare sexuala;

8. Exterminarea programata a detinutilor politici;

9. Exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenta anticomunista armata in munti (1945-1962);

10. Represiunea impotriva cultelor, desfiintarea Bisericii Greco-Catolice;

11. Arestarea, uciderea, detentia politica sau deportarea taranilor oponenti colectivizarii, lichidarea violenta a revoltelor taranesti (1949-1962);

12. Deportarile cu scop de exterminare, represiunile etnice, gonirea si „vanzarea” evreilor si germanilor;

13. Represiunea impotriva culturii, cenzura extrema, arestarea si umilirea intelectualilor neinregimentati ori protestatari (1945-1989);

14. Reprimarea miscarilor si actiunilor studentesti din 1956;

15. Reprimarea miscarilor muncitoresti din Valea Jiului (1977), Brasov (1987) si a celorlalte greve din anii ‘80;

16. Reprimarea oponentilor si disidentilor in anii ‘70 si ‘80 (omorarea inginerului Gheorghe Ursu, condamnarea la moarte a lui Mircea Raceanu, Ion Mihai Pacepa, Liviu Turcu, Constantin Rauta);

17. Distrugerea patrimoniului istoric si cultural prin daramarile din anii ‘80 (un sfert din centrul istoric al Bucu-restiului), constrangerea unei parti a populatiei de a-si parasi locuintele;

18. Consecintele criminale ale „politicii demografice” (1966-1989);

19. Impunerea unor norme aberante privitoare la „alimentatia rationala”; infometarea populatiei, oprirea caldurii, starea de mizerie la care regimul a condamnat un intreg popor;

20. Conceptualizarea mizeriei materiale si morale, precum si a fricii, ca instrumente de mentinere a puterii comuniste;

21. Masacrarea cetatenilor, din ordinul lui N. Ceausescu, cu aprobarea conducerii PCR, in timpul Revolutiei din 1989.

Lista

Personaje in Raportul „Tismaneanu”

Prima generatie de comunisti:

Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Gheorghe Apostol, Iosif Chisinevschi, Alexandru Moghioros, Petre Borila, Ion Gheorghe Maurer, Chivu Stoica, Miron Constantinescu, Leonte Rautu, Dumitru Coliu, Leontin Salajan
Demnitari vinovati de „impunerea si perpetuarea unui sistem bazat pe crima si faradelege”:

Gheorghe Radulescu, Grigore Preoteasa, Mihai Dalea, Janos Fazekas, Stefan Voitec, Manea Manescu, Florian Danalache, Ion Ionita, Constantin Dascalescu, Ilie Verdet, Elena Ceausescu, Ion Dinca, Dumitru Popescu, Suzana Gadea, Ion Iliescu, Stefan Barlea

Demnitari ai aparatului represiv:

Teohari Georgescu, Vladimir Mazuru, Marian Jianu, Alexandru Draghici, Ladislau Ady, Aurel Stancu, Vasile Negrea, Ion Vinte, Grigore Raduica, Ionel Gal, Cornel Onescu, Ion Stanescu, Gheorghe Homostean, Teodor Coman, Emil Bobu, Tudor Postelnicu, Iulian Vlad.

Sefii spionajului:

Emil Bodnaras, Pintilie Bodnarenko (Pantiusa), Alexandru Nicolschi (Grunberg), Mihai Gavriliuc, Wilhem Einhorn, Nicolae Doicaru, Ion Mihai Pacepa, Romus Dima, Nicolae Plesita, Aristotel Stamatoiu
Ideologi:

Iosif Chisinevschi, Mihail Roller, Leonte Rautu, Nicolae Goldberger, Ofelia Manole, Pavel Tugui, Virgil Florea, Paul Niculescu-Mizil, Vasile Dinu, Elvira Cinca, Elena Bescu, Eduard Mezincescu, Constanta Craciun, Nicolae Moraru, Traian Selmaru, Mihai Beniuc, Ion Rosianu, Pompiliu Macovei, Ion Iliescu

Ziaristi:

Sorin Toma, Dumitru Popescu, Teodor Marinescu, Alexandru Ionescu, Constantin Mitea, Nicolae Dragos, Silviu Brucan, Nestor Ignat, N. Corbu, Ion Cumpanasu, Dumitru Tinu, Anghel Paraschiv, Gheorghe Badrus, Valter Roman, Dumitru Ghise, Leonte Tismaneanu (Tisminetki), Grigore Preoteasa, Nicolae Bellu (Schor), Octavian Paler, Maria Costache;

Conducatorii aparatului ideologic in perioada Ceausescu: Paul Niculescu-Mizil, Leonte Rautu, Dumitru Popescu, Ion Iliescu, Cornel Burtica, Miu Dobrescu, Tamara Dobrin, Petru Enache, Mihai Dulea, Ion Traian Stefanescu, Eugen Florescu;

Exponenti ai protocronismului: Paul Anghel, Eugen Barbu, Corneliu Vadim Tudor, Doru Popovici, Dan Zamfirescu, Ilie Badescu, Ion Lancranjan, Pompiliu Marcea, Ion Dodu Balan, Dinu Sararu, Adrian Paunescu, Mihai Ungheanu, Nicolae Dan Fruntelata, Artur Silvestri, Ilie Purcaru, Ghizela Vass (bunica lui Bogdan Olteanu).

Disidenti in perioada regimului comunist:

Dorin Tudoran, Radu Filipescu, Vlad Georgescu, Doina Cornea, Cs. Gymesi Eva, Gabriel Andreescu, Mihai Botez, Mariana Celac, Petre Mihai Bacanu, Anton Uncu, Mihai Creanga, Stefan Niculescu-Maier, Alexandru Chivoiu, Dumitru Iuga, Ionel Cana, Gheorghe Brasoveanu, Carmen Popescu, Nicolae Litoiu, Ion Draghici, Ion Bugan, Geza Szocs, William Totok, Herta Muller, Richard Wagner, Helmuth Frauendorfer, Ion Puiu, Iulius Filip, Victor Frunza, Aurel Dragos Munteanu, Vasile Gogea, Molnar Gusztav, Barabas Francisc, Barabas-Marton Piroska, Barabas Janos, Borbely Erno, Buzas Laszlo, Pavel Nicolescu, Dimitrie Ianculovici, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Liviu Babes, Dumitru Mircescu, Gheorghe Fistioc, Viorel Padina, Aurelian Popescu, Silviu Cioata, Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Liviu Antonesei, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Tokes Laszlo, Andrei Plesu, Ion Negoitescu, Ion Vianu, Dumitru Mazilu, Nicu Stancescu, Luca Pitu, Nica Leon.